-29%
×
Raspandita in intreaga Europa, nalba este o planta robusta cu tulpina groasa si frunze lobate, pufoase. Ea creste in stare salbatica, adesea pe terenurile virane. Florile ei aspectuoase, mov, sunt strabatute de vene stacojii. Fructul nalbei este un cerc de nuci mici, fiecare continand o singura samanta.Din punct de vedere medicinal au importanta frunzele si radacina. Atat frunzele, cat si florile se asaza in straturi subtiri si sunt uscate la intuneric, pentru a nu li se distruge pigmentii antocianici. Odata uscate, frunzele si florile se folosesc la prepararea de infuzii, decocturi si pulberi.Compozitie:Radacinile contin amidon, mucilagii, substante glucidice si lipidice, taninuri, flavonoizi, saruri minerale. Frunzele contin mucilagii, glucide, ulei volatil iar florile contin mucilagii, flavonoide, glucoronat de flavone, flavonoli, saponozide, taninuri, uleiuri volatile, antocianozide, derivati feolici (acizi cafeic, clorogenic, cumaric), substante glucidice, acizi grasi, saruri minerale;Recomandari:Ceaiurile din frunze de nalba-mare sunt indicate in afectiunile aparatului respirator, bronsite, laringite, pentru usurarea expectoratiei.Preparatele din radacina de nalba-mare sunt utile in inflamatiile gingiilor, inflamatiile gurii, in diaree.De asemenea, pentru uz intern, sunt indicate ceaiurile de nalba pentru afectiunile digestive, enterocolite, gastrite, duodenite, ulcer, stomatite, boli renale (cistite, uretrite, pielite, nefrite).Ca gargara, este recomadata pentru problemele din zona orala; decoctul poate fi aplicat pe gingiile bebelusilor pentru a le usura durerile aparitiei primei dentitii.Administrare:Infuzia din frunze de nalba-mare se prepara din 1 lingurita de planta maruntita, la 1 cana cu apa. Se beau 1-2 cani pe zi.Radacinile de nalba-mare se folosesc sub forma de macerat larece. Se pune 1 lingura de radacina maruntita, in 1 cana cu apa rece, se adauga 1 varf de cutit de bicarbonat de sodiu si se lasa la macerat 1 ora. Se strecoara, iar cantitatea se bea in cursul uneizile.In faringita, amigdalite, stomatite, gingivite se face gargara de mai multe ori pe zi cu macerat la rece din 2 lingurite de frunze si radacini maruntite, la 1 cana cu apa.
Descriere
Raspandita in intreaga Europa, nalba este o planta robusta cu tulpina groasa si frunze lobate, pufoase. Ea creste in stare salbatica, adesea pe terenurile virane. Florile ei aspectuoase, mov, sunt strabatute de vene stacojii. Fructul nalbei este un cerc de nuci mici, fiecare continand o singura samanta.Din punct de vedere medicinal au importanta frunzele si radacina. Atat frunzele, cat si florile se asaza in straturi subtiri si sunt uscate la intuneric, pentru a nu li se distruge pigmentii antocianici. Odata uscate, frunzele si florile se folosesc la prepararea de infuzii, decocturi si pulberi.Compozitie:Radacinile contin amidon, mucilagii, substante glucidice si lipidice, taninuri, flavonoizi, saruri minerale. Frunzele contin mucilagii, glucide, ulei volatil iar florile contin mucilagii, flavonoide, glucoronat de flavone, flavonoli, saponozide, taninuri, uleiuri volatile, antocianozide, derivati feolici (acizi cafeic, clorogenic, cumaric), substante glucidice, acizi grasi, saruri minerale;Recomandari:Ceaiurile din frunze de nalba-mare sunt indicate in afectiunile aparatului respirator, bronsite, laringite, pentru usurarea expectoratiei.Preparatele din radacina de nalba-mare sunt utile in inflamatiile gingiilor, inflamatiile gurii, in diaree.De asemenea, pentru uz intern, sunt indicate ceaiurile de nalba pentru afectiunile digestive, enterocolite, gastrite, duodenite, ulcer, stomatite, boli renale (cistite, uretrite, pielite, nefrite).Ca gargara, este recomadata pentru problemele din zona orala; decoctul poate fi aplicat pe gingiile bebelusilor pentru a le usura durerile aparitiei primei dentitii.Administrare:Infuzia din frunze de nalba-mare se prepara din 1 lingurita de planta maruntita, la 1 cana cu apa. Se beau 1-2 cani pe zi.Radacinile de nalba-mare se folosesc sub forma de macerat larece. Se pune 1 lingura de radacina maruntita, in 1 cana cu apa rece, se adauga 1 varf de cutit de bicarbonat de sodiu si se lasa la macerat 1 ora. Se strecoara, iar cantitatea se bea in cursul uneizile.In faringita, amigdalite, stomatite, gingivite se face gargara de mai multe ori pe zi cu macerat la rece din 2 lingurite de frunze si radacini maruntite, la 1 cana cu apa.