Trebuie să fac un RMN: cât durează, ce simți și de ce nu trebuie să te sperii de tunelul aparatului?

Un medic specialist poate decide oricând să te trimită să faci un RMN. Deși e înfricoșător pentru mulți și pacienții se feresc de el din motive personale, RMN-ul este investigația care poate să îți răspundă cel mai rapid la întrebări complicate despre simptomatologie și diagnostice.  Durata RMN-ului, senzațiile pe care le are pacientul în timpul procedurilor de scanare și tunelul aparatului, care nu are de ce să genereze teamă, anxietate, toate vor fi explicate și detaliate în rândurile ce urmează.      

O programare la un RMN este pentru o mare parte dintre pacienții moderni un nou motiv de stres și de anxietate. Dacă nu ai mai făcut niciodată RMN și nu ai norocul să ai un RMN deschis, RMN-ul clasic, în aparat cu tunel și capetele deschise, devine o procedură mult prea complicată pentru tine și cu prea multe necunoscute. 

Pentru a-ţi veni în ajutor am pregătit un ghid detaliat legat de RMN și de tot ce se întâmplă în timpul investigației ca să știi la ce să te aștepți și să te liniștești în privința sa, să ai șanse mari să primești rezultate clare la final.

Ce este RMN-ul și când e recomandat?

Rezonanța Magnetică Nucleară (RMN) este un tip de investigație imagistică, neinvazivă, în care sunt folosite câmpuri magnetice puternice și unde radio pentru generarea de imagini detaliate ale structurilor interne din corpul uman. Nu se folosesc radiații ionizante ca în cazul CT sau al radiografiilor clasice, investigațiile imagistice complexe se pot repeta. 

Funcționarea unui RMN este relativ simplă: atomii de hidrogen au nucleu cu proprietăți magnetice, în prezența unui câmp magnetic puternic nucleul se aliniază în direcția câmpului, iar undele radio emise de aparatura performantă vor perturba doar temporar alinierea. 

La revenirea la alinierea inițială nucleele emit unde electromagnetice care sunt captate de niște senzori speciali. Semnalele sunt procesate mai departe de un computer și sunt generate acele imagini detaliate 2D, 3D ale organelor, articulațiilor, oaselor, vaselor de sânge sau oricărui tip de organ intern care trebuie evaluat. 

Pacientul va sta pe o masă mobilă cât timp are loc scanarea corpului, într-un tunel cilindric, cu diametru ce variază de la 60-70 cm și lungime de 1.5-2 metri. Tunelul respectiv e deschis la capete, însă cât are loc scanarea pacienții sunt în spațiu închis, care poate declanșa claustrofobia. RMN-ul nu se va realiza oricând și oricum. 

El se folosește cu precădere pentru diagnosticarea și monitorizarea afecțiunilor, fiind ideal pentru obținerea de imagini cu rezoluție înaltă în cazul țesuturilor moi. Vom putea primi recomandare de RMN pentru creier și sistemul nervos central dacă se suspectează tumori cerebrale, accident vascular cerebral, scleroză multiplă, epilepsie și anomalii congenitale, dar și dacă se dorește evaluarea leziunilor traumatice, diagnosticarea bolilor degenerative. 

Coloana vertebrală și măduva spinării pot fi scanate în scenariul clinic în care există hernii de disc, stenoză spinală, compresii ale nervilor, tumori spinale, infecții, dar și leziuni traumatice, fracturi. Articulațiile și tot sistemul musculo-scheletic se pot vedea mult mai bine la un RMN în situația în care avem leziuni ale genunchiului, leziuni ale umărului, artrite, tumori osoase, infecții osoase. 

Zona abdominală și cea a pelvisului vor fi diagnosticate mai ușor cu un RMN dacă se suspectează tumori hepatice, pancreatite, tumori ovariene și renale, dacă sunt prezente simptome ale bolilor inflamatorii intestinale sau anomalii ale vaselor de sânge, anevrisme. 

Inima și vasele de sânge se vor evalua în scenarii în care pacienții au malformatii cardiace congenitale, cardiomiopatii, miocardite, ischemii miocardice, anevrisme, stenoze, disecții aortice. 

La femei, sânii pot fi văzuți în detaliu mai ales la pacientele care sunt suspecte sau au deja cancer de sân, fiind util un RMN chiar și pentru monitorizarea implanturilor mamare. 

Un caz aparte în care RMN-ul funcțional va fi de un real folos este legat de studierea activității creierului în neurochirurgie și psihiatrie.

Cât durează RMN-ul și ce vei simți în timpul procedurii?

Durata unui RMN variază în funcție de zona scanată, de tipul secvențelor utilizate și de administrarea substanței de contrast, de ceea ce dorește să vadă medicul în rezultatele finale. O durată estimativă pentru cele mai comune și cerute tipuri de RMN va fi prezentată în continuare:

• RMN creier – 20-45 minute, cu secvențe T1, T2, FLAIR, DWI (difuzie). Dacă se folosește și substanța de contrast durata poate ajunge și depăși 60 minute;

• RMN coloană cervicală/lombară – 20-40 minute, cu secvențe T1, T2, STIR. Pentru evaluarea întregii coloane și scanare completă durata unui RMN depășește de cele mai multe ori 60 minute;

• RMN genunchi – 15-30 minute în medie, cu secvențe T1, T2, proton density, STIR. Se generează imagini în planuri multiple (sagital, coronal, axial);

• RMN umăr/șold – 20-40 minute, secvențiere ca la genunchi, dar cu poziționare diferită;

• RMN abdomen – 30-60 minute, cu secvențe pentru ficat, pancreas, rinichi. Imaginile clare sunt captate în timp ce pacientului i se cere să își țină respirația în repuse scurte, de doar 15-20 de secunde, de mai multe ori;

• RMN cardiac – 40-90 minute, e nevoie de sincronizare cu ECG (electrocardiogramă) și secvențe dinamice multiple controlate;

• RMN pelvis – 30-50 minute în medie, se evaluează uterul, ovarele, prostata la bărbați;

• RMN vascular (angio-RMN) – 30-60 minute în medie, cu evaluarea vaselor de sânge;

• RMN funcțional (fMRI) – 30-60 minute, excelent pentru studierea creierului, în studii de activare corticală;

• RMN cu substanță de contrast – se adaugă 10-20 de minute la durata pentru fiecare tip de RMN.

Foarte important: dacă pacientul se mișcă sau nu poate rămâne nemișcat durata unui RMN poate fi și mai mare decât cea estimată anterior, pentru că se repetă procedura de scanare. 

În unele centre medicale și clinici se folosesc tehnologii rapide, bazate pe sisteme de tip Compressed Sensing (achiziție comprimată a datelor), pentru reducerea duratei de scanare cu până la 50%. 

Dincolo de aceste date tehnice legate de durată, pacientul e interesat de ceea ce va simți în timpul RMN-ului. Deși experiența e unică pentru fiecare pacient în parte, sunt câteva senzații comune raportate și documentate. 

În prima fază apar senzațiile fizice. Aparatura pentru RMN produce sunete puternice, ritmice, care ajung și la 90-110 decibeli, însă acestea se pot atenua mult cu niște căști de protecție auditivă oferite de la început, în care, uneori, pacientul aude și muzică. 

Urmează vibrațiile ușoare simțite în tot corpul, câmpul magnetic și undele radio interacționează cu fluidele corporale, senzații de căldură, pentru că există energia absorbită de țesuturi din undele radio. În unele scenarii pacientul are mișcări involuntare, care duc la repetarea scanărilor de cele mai multe ori. 

Amorțeli de moment ale membrelor sau ușoare dureri sunt frecvente din cauza poziției fixe în care va sta pacientul. 

Dacă se administrează și substanță de contrast pe bază de gadoliniu, pacientul simte înțepătura acului care permite injectarea intravenoasă (după o verificare prealabilă a funcției renale prin analize de sânge), apare o ușoară senzație de răcoare sau căldură locală și un gust metalic tranzitoriu în gură. 

La anumiți pacienți pot fi semnalate reacții adverse ușoare și foarte rare, precum erupții cutanate tranzitorii, greață sau dureri de cap, incidența acestora fiind extrem de scăzută, de sub 0,2% din cazuri. 

Poate cele mai complicate reacții pe care le ai în aparatul pentru RMN sunt cele psihologice. Claustrofobia e cel mai mare dușman al pacientului care e programat pentru RMN și e însoțită de anxietate, transpirație, palpitații, senzații de sufocare.

Tunelul RMN-ului e mai sigur decât crezi și nu ar trebui să te sperie. Tehnici de gestionare a claustrofobiei

Tunelul RMN-ului e sigur, este suficient de larg cât să ofere pacientului un confort destul de bun, nu are capetele închise, câmpul electromagnetic puternic e sigur pentru corpul uman, pacienții sunt monitorizați constant de către un tehnician cu experiență, se poate comunica în orice moment via interfon. Același tunel are ventilație constantă, interiorul e luminat, se poate opri scanarea oricând, pacientul poate stabili asta dacă apar probleme. 

Persoanele care suferă de claustrofobie au alternative la RMN-ul cu tunelul clasic, RMN-ul deschis, cu tunel mai scurt și mai lat, RMN în poziție verticală, în picioare sau în șezut va sta pacientul. Se poate apela și la sedarea ușoară, dar și la tehnici de relaxare, respirație profundă, meditare sau vizualizare, muzică și podcast-uri, dacă se permite ascultarea muzicii, sunetelor prin căștile oferite. 

Dacă pacientul suferă de claustrofobie cronică se recomandă și terapia cognitiv-comportamentală, cu un psiholog implicat în sesiunile de expunere graduală la spații închise. Studii recente au arătat că realitatea virtuală ar putea ajuta pacientul care suferă de claustrofobie, prin vizionarea unui peisaj liniștit, cu reducerea semnificativă a anxietății în timpul RMN-ului. 

Înainte de orice programare pentru RMN mergi în clinica sau centrul unde va fi efectuat, discută cu personalul de acolo și întreabă dacă se oferă și opțiuni de sedare, distragere, muzică, realitate virtuală. 

În timpul RMN-ului pacientul care are probleme legate de claustrofobie va comunica deschis cu specialistul, tehnicianul, vor putea fi schimbate pozițiile la nevoie. Se vor aplica tehnici de relaxare, de la numărat mental la vizualizare și ascultare de melodii relaxante, când e permis. 

Focusul e mereu pe respirație, care va fi diafragmatică. 

După un RMN finalizat cu succes notează senzațiile, dacă ai fost anxios, de exemplu și ce ai simțit concret și discută cu un psiholog ca să nu mai ai astfel de probleme la alte RMN-uri din viitor. 

La MedLife, pacienții care primesc recomandare pentru RMN vor avea la dispoziție aparatură de ultimă generație, tehnologii moderne și servicii medicale și investigații decontate CNAS cu bilet de trimitere sau plătite integral. Medicii specialiști din cadrul clinicilor și centrelor MedLife vor interpreta rapid rezultatele RMN-urilor și vor oferi răspunsuri la toate întrebările legate de procedura în sine sau de diagnostic și tratamente.

Fiecare scanare RMN și evaluare a rezultatelor va fi tratată cu maximă seriozitate și profesionalism, pacienții vor primi imediat după procedură imaginile captate, urmând ca interpretarea și raportul detaliat să fie comunicate medicului în câteva zile. 

Cu sau fără substanță de contrast, RMN-ul la MedLife e o procedură sigură și eficientă, indiferent de tipul de RMN solicitat, programările se realizează rapid, telefonic sau online, fără liste de așteptare lungi ca la stat și cu un confort garantat în timpul procedurilor complexe.